Asta totuşi nu i-a oprit pe unii de la crizările de rigoare (parcă îl văd pe Hîncu zicînd V-am zis eu?). Nici televiziunile (*cough*OTV*cough*) nu ajută situaţia. În fine, după părerea mea nouă nu ne rămîne decît să încercăm să rîdem de întîmplările de cutremur auzite de pe la rubedenii şi prieteni şi să nu ne facem griji, că nu ne ajută cu nimic.
- Băi, dacă nevastă-mea e deja la uşă, de ce se mai zgîlţîie patu'?
- Hai bă din clădirea asta, că e într-o juma' dă cărămidă!
- Mai uşor bă că dărîmaţi tot blocu!
- Auăleu, mai bine nu mai ascult muzica asta house la volum maxim!
- Ha ha, ia uite-o pă baba Cîşca! Cînd cu curu-n poartă, cînd cu nasu-n şanţ!
